Spectacolul ansamblului „Zestrea săceleană”

În cadrul Festivalului Gloria Domini Brașovul Pascal, Agenția
Metropolitană Brașov propune în perioada 11 – 25 martie a.c. o serie de ample
manifestări culturale în diferite localități ale județului, de la Brașov și Săcele pînă
la Ghimbav, Feldioara și Prejmer.
La Centrul Multicultural și Educațional Săcele programul este cunoscut și
mediatizat. De remarcat este însă prestația săcelenilor pe scena Centrului Cultural
Reduta, ca o promovare pentru prima oară a tradițiilor și costumelor mocănești și
în marea urbe, reședință de județ.
Pe data de 14.03. 2018 ansamblul „Zestrea săceleană” a încîntat numerosul
public cu un spectacol deosebit, regizat și coordonat de d-l Ștefan Lupu. Mai bine
de o oră și jumătate cei prezenți s-au delectat privind și ascultînd jocurile, cîntecele
dar mai ales superbele costume ale mocanilor săceleni.
Un povestitor, d-na prof. Emilia Stoian, a brodat un fir epic istoric despre
mocani, de la strădanii la rod, de la existența pastorală, la cea intelectuală a
făcătorilor Marii Uniri. Ansamblul a scos din lada de zestre un inedit joc mocănesc
cu strigături „Lezeasca”, apoi d-l economist Dumitru Voinea, cetățean de onoare al
localității, a prezentat portul de sărbătoare revigorat acum în mileniul al III-lea de
oameni cu drag de tradiție, d-l Jerău Gheorghe și d-na Crăcană Mihaela. Spontan și
atent la detalii, d-l Voinea a reliefat frumusețea excepțională a costumelor
mocănești făcute în casă, de mocancele pricepute. Costume prea puțin cunoscute în
afara Săcelelui, mai ales în contemporanitate. Maramele brodate cu fir de borangic,
cingătorile cu paftale uneori din pietre scumpe, blănurile de samur și de vulpe,
dulamele cu găitanele artistice au impresionat publicul brașovean, mai ales pe cei
care nu cunoșteau frumusețea princiară a ținutei mocănești.

Soprana Emilia Giol, cu origini săcelene, acompaniată la pian de Cătălin
Iosub, a interpretat patru lieduri tematice. Tatăl domniei sale, d-l Gavrilă Calefariu,
nu ca profesor universitar, ci ca interpret, a doinit cu aleasă simțire.
Un moment la care sala a vibrat în unanimitate a fost prestația „Junilor
săceleni” coordonați de Otilia și Octavian Ovesea. Cei mici, de la 6 ani pînă la 14,
îmbrăcați superb tot în costume mocănești, ca adevărați urmași ai înaintașilor, au
dansat ceea ce le plăcea și stră-strămoșilor: chindia, brîul, hodoroaga și hora
Sîntiliei.
Un text poetic excepțional, „Mocanul” de Ion Al. Bran, publicat în 1934 în
revista „Plaiuri săcelene”, a fost recitat de maestrul Fane Lupu, ca un omagiu celor
ce de sute de ani au ținut nealterată identitatea și demnitatea românilor și pe aceste
meleaguri.
„Imnul săcelenilor” și două cîntece dedicate Marii Uniri, „Treci batalioane
române Carpații” și „Vin românii la Alba” au finalizat apoteotic excelenta prestație
a „Zestrei săcelene”.

A consemnat prof. Nicolae Munteanu