Să nu lăsăm școala singură

Zilele acestea se întâmplă ceva cu adevărat important.

Peste 200 milioane euro, fonduri structurale, pot fi accesate, până în 15 noiembrie, pentru a rezolva cea mai gravă problemă a României: abandonul școlar. Neterminarea școlii este principala cauză a șomajului și, în final, a sărăciei. Iar România rămâne țara cu cea mai mare rată a abandonului școlar din Uniunea Europeană.

Astfel, proiectele cele mai bune de reducere și prevenire a abandonului școlar ar trebui depuse la Ministerul Fondurilor Europene până în data de 15 noiembrie 2016. Cele mai mici proiecte finanțate prin programul POCU ”Școala pentru toți” și ”Profesori motivați în școli defavorizate” vor valora 340 000 euro, iar cele mai mari pot atinge 2,1 milioane euro. Toate vor propune activități care să acopere minim 2 ani școlari.

Iată, finanțare avem. Avem și experiența și lecțiile învățate ale proiectelor implementate în anii trecuți, tot din bani europeni. Vor reuși școlile să atragă acești bani pentru proiecte care să aibă efecte de durată? Va crește numărul de absolvenți? Câți din cei care au abandonat se vor întoarce la școală pentru a-și încheia studiile și a obține o diplomă?

Un primar dintr-un municipiu cu o comunitate săracă mare spunea dăunăzi că în școala din comunitate, deși s-au derulat numeroase proiecte europene, niciun elev de clasa a VIII-a nu a luat examenul de capacitate. Ca atare, spunea, sunt mulți bani risipiți și mult efort administrativ inutil pentru gestionarea proiectelor.

Premisele nu sunt bune și tocmai din vina nefericitei decizii a ministerului educației, de a bulversa accesarea acestor fonduri prin organizarea, exact în perioade de elaborare a proiectelor, de concursuri pentru posturile de directori ai unităților școlare. Din acest motiv, de foarte mult bun simț ar fi prelungirea termenelor limită pentru depunerea acestor proiecte.

Revenind la întrebarea de mai sus: școlile vor reuși doar dacă în acest demers nu lăsăm școala singură. Ea nu poate câștiga singură lupta cu abandonul școlar. Parteneriatul dintre școală și comunitate este cheia. Prin comunitate înțelegem părinții și primăria, în primul rând, dar la fel de importantă este implicarea firmelor angajatoare din zonă, care se preocupă pentru viitoarea forță de muncă precum și a organizațiilor din societatea civilă activă, care cunosc nevoile oamenilor și au testat metode proprii de a ajuta.

Vital este ca aceste parteneriate să nu fie de formă, doar pentru a obține niște puncte în plus în cursa pentru banii europeni. Ele trebuie construite pragmatic, cu clarificarea modului în care fiecare entitate se implică în păstrarea fiecărui copil în școală. Parteneriatele cu școala în centrul ei pot deveni o plasă de siguranță pentru elevii în risc de abandon, și nu numai, mai ales după terminarea finanțării europene.

Paleta de activități eligibile în cadrul finanțării europene permite și realizarea unor măsuri complementare acțiunilor clasice tip Şcoală după școală, A doua șansă și sprijinului financiar și material care se va putea acorda copiilor/elevilor/tinerilor. Vorbim de activități de educație a părinților, programe tip școala atractivă / școala comunității, educație pentru sănătate, igienă și nutriție sănătoasă, activități extra curriculare cum ar fi ateliere/școli de vară grădinițe/școli de duminică, excursii și tabere școlare cu componentă educațională, susținerea participării elevilor la concursuri școlare, programe de prevenire a părăsirii timpurii a școlii prin sport, artă, educație în aer liber și alte activități care dezvoltă talentele copiilor, spiritul de echipă, creativitatea, abilitățile de leadership etc.

Și cadrele didactice vor putea să fie motivate prin burse de performanță, pachete de mobilitate, sume pentru activități didactice, dacă arată progrese și rezultate bune în munca depusă cu elevii aflați în situație de risc.

Să fim conștienți de faptul că, prin aceste 200 milioane euro, s-ar putea face poate face enorm de mult bine pentru viitorii adulți ai României. Însă fiecare euro cheltuit se va multiplica și va avea efect de durată dacă în fiecare comunitate ne unim cu resurse și implicare în jurul școlii: părinți, antreprenori, ONG-uri și instituții publice

Roxana Mînzatu
consilier judeţean PSD, expert fonduri nerambursabile